Jumătate dintre speciile de animale și plante din cele mai luxuriante zone naturale ale planetei, precum Amazonul sau Insulele Galapagos, riscă să dispară până la sfârșitul acestui secol din cauza schimbărilor climatice, în cazul în care nu vor fi reduse emisiile de carbon din atmosferă. În condițiile în care încălzirea globală se menține în limita a 2 grade Celsius, stabilită prin Acordul Climatic de la Paris, aceste zone vor pierde oricum un sfert din speciile de astăzi, arată un studiu nou realizat de University of East Anglia și comandat de WWF.
Studiul, publicat cu puțin înainte de Earth Hour (Ora Pământului), cea mai mare mișcare de mediu din istorie, citează cercetători care au examinat impactul schimbărilor climatice asupra a 80.000 de specii de animale și plante din 35 de zone cu cea mai mare diversitate a florei și faunei sălbatice. Proiecția a luat în calcul mai multe scenarii ale schimbărilor climatice – de la un scenariu în care nu vor exista limite ale emisiilor de carbon, iar temperaturile vor crește cu 4,5% până la sfârșitul secolului, și până la scenariul în care creșterea va fi de doar 2 grade Celsius. Cele 35 de zone studiate au fost alese pentru unicitatea și varietatea speciilor de animale și plante.
Raportul arată că trei regiuni – sud-vestul Australiei, Miombo Woodlands din Africa, habitat important al speciei de câini sălbatici africani, și regiunea Amazon-Guianelor – vor fi cel mai afectate. În scenariul încălzirii cu 4,5 grade Celsius, clima din aceste regiuni va deveni neprielnică pentru foarte multe plante și animale:
- 90 % din speciile de amfibieni, 86 % din speciile de păsări și 80 % din speciile de mamifere vor dispărea din regiunea Miombo Woodlands (o centură de zone împădurite, ce leagă Angola în vest, Tanzania spre est, n.r.)
- Amazonul își va pierde 69 % din speciile de plante
- 89 % din amfibienii din sud-vestul Australiei vor dispărea
- 60 % din toate speciile din Madagascar riscă extincția
- Regiunea Fynbos din Africa de Sud, afectată în prezent de o secetă severă care a dus la penuria de apă din Cape Town, și-ar putea pierde o treime din specii, dintre care multe sunt unice în acea regiune (Fynbos este o zonă floristică unică în lume prin tipul de vegetație și bogăția de specii endemice, situată în extremitatea sudică a Africii de sud în Regiunea Floristică Capul Bunei Speranţe).
Pe lângă toate acestea, creșterea temperaturilor medii și precipitațiile din ce în ce mai imprevizibile ar putea deveni noua normalitate, mai arată raportul. Acesta indică o scădere semnificativă a precipitațiilor în Mediterană, Madagascar și regiunea Cerrado-Pantanal din Argentina. Ca efecte potențiale numim:
- Reducerea resurselor de apă pentru elefanții africani, care au nevoie de 150 până la 300 de litri de apă pe zi
- 96 % din habitatul tigrilor din Sundarbans ar putea fi inundat din cauza creșterii nivelului oceanelor.
- Reducerea masivă a numărului de țestoase marine de sex masculin din cauza creșterii temperaturilor medii.
Acele specii care vor avea capacitatea să se mute în alte regiuni vor avea șanse puțin mai mari de a supraviețui, însă restul vor dispărea. Majoritatea plantelor, amfibienilor și reptilelor, precum orhideele, broaștele sau șopârlele nu se vor putea muta suficient de rapid pentru a face față impactului schimbărilor climatice.
În concluzie, studiul arată că cea mai eficientă metodă de a preveni pierderea speciilor este să menținem creșterea temperaturii globale cât mai mică. Acordul de la Paris pledează pentru reducerea creșterii prognozate de 4,5 grade Celsius la 3 grade Celsius, ceea ce ar reduce și impactul asupra naturii. Însă o menținere a creșterii temperaturilor cu 2 grade Celsius sau chiar cu doar 1,5 grade Celsius ar putea proteja speciile sălbatice.
Acesta este și motivul pentru care pe 24 martie, milioane de oameni din întreaga lume vor lua parte la Earth Hour – Ora Pământului, pentru a-și arăta angajamentul de a proteja biodiversitatea și de a promova soluțiile necesare pentru a construi un viitor sustenabil pentru toți. Mobilizarea globală de Earth Hour trimite totodată un mesaj clar companiilor și guvernelor, și anume că există o voință reală, masivă, de a schimba această traiectorie.